Vorbe răstălmăcite

Sunt multe vorbe goale, dar și multe pline de conținut...      

Încercând, în limita intuiției mele, să-mi clarific oarecum legatura dintre cele mai vechi înțelepciuni occidentale și orientale, și principiile de viață recomandate pentru o viață sănătoasă și armonioasă, am ajuns la o înțelegere pe care doresc să v-o împărtășesc.

Prin similitudine izbitoare se regăsesc aceleași întelepciuni, atât în Noul Testament, care guvenează occidentul, cât și în  Învățăturile Taoiste ale Orientului.

Aici poate este loc de întrebarea- ce a fost prima oară oul sau găina?...dar nu aceasta este preocuparea mea în ceea ce vreau sa vă împărtășesc .

M-am oprit asupra a două înțelepciuni care se adresează aceluiași principiu de viață.

În Noul Testament la Luca 6.27 se dă următorul sfat -"Faceți bine celor ce vă urăsc pe voi”, în Învățăturile lui Tao cap.63 se sugerează "Răsplătiți ura cu virtute".

În Matei 26.52 găsim următoarea observație-"Toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri", înțelepciune care coincide cu versul lui Lao Zi din cap.42-"Omul violent va muri de moarte violentă”.

În viața de fiecare zi contrazicem prin faptele noastre aceste pilde, fiecare dintre noi activându-și orgolilul, mândria, ura și alte sentimente de același nivel emoțional.

În Israel evreii vorbesc mult în pilde, avand în vedere educația biblică pe care o primesc de mici. Aceștia însă nu acceptă smerenia, decât față de Dumnezeu.

Ei se opun credinței că este bine când primești o palmă să întorci și celălalt obraz, altfel spus, de a răspunde cu bine la rău.

În esență la baza acestor înțelepciuni stă acțiunea legii armoniei și echilibrului între cele doua forțe sau energii care ne susțin viața.

Dacă absorbim energia negativă trimisă către noi de cineva în diverse forme, vorbe, gesturi, gânduri, aceasta se adaugă energiei noastre negative amplificând-o. Răspunzând în acelasi fel, energia negativă amplificată este trimisă înapoi la cel care a trimis-o inițial și apoi iar se întoarce la noi și mai amultiplicată.

În această situație se produce o deflagrație de energii negative care provoacă tulburari la nivelul sistemului nervos și poate duce la violență și chiar crimă.

Singuri afirmăm când am fost într-o situație de acest gen că ”mi s-a întunecat în fața ochilor”, sau ”parcă mi-am pierdut mințile”.

Toate aceaste stări au desigur influențe serioase asupra sănătății la fel de negative ca esența lor.

O situație ca aceasta confirmă adevărul din înțelepciunea- "Toți cei care scot sabia, de sabie vor pieri".

Științific s-a dovedit că după o ceartă, timp de șase ore corpul nostru nu mai produce anticorpi. 

Dacă respectăm întelepciunea, nu vom răspunde provocărilor prin provocare, ci vom încerca să neutralizăm energia negativă a provocărilor.

În primul rând neacceptând-o!... vă amintiți expresia "totul până la cămașă și nu dincolo de ea"?  și apoi încercând să transmitem energie pozitivă către celălalt.

În acest fel conflictul se va stinge, pentru că am răspuns cu bine la rău neutralizându-l.

Exemplul cel mai actual și cel mai grăitor îl dau conflictele din comentariile la unele postări de pe facebook.

Se aruncă cuvinte vulgare, jignitoare la adresa unor oameni necunoscuți numai pentru că ei gândesc altfel!... înloc să ne bucurăm pentru atenția dată cuvintelor scrise și în cele din urmă, fiecare are dreptatea lui! Efectul acestor conflicte va fi ”o zi stricată” pentru ambele părți. Și aceasta spus în cuvinte puține, dacă mă gândesc ce înseamnă ”o zi stricată” și nu pentru un om ci pentru doi!.

Parcă vă aud spunând- ușor de spus!... de unde atâta energie pozitivă când totul în jur este...negativ! Oare este chiar așa de rău? sau am uitat să ne coborâm privirea pentru a vedea unde de fapt ne aflăm în această viață.

Aceste explicații de situație confirmă adevărul din multe alte ”vorbe” care spun- "primești ceea ce dai” sau "bine faci bine primești" sau"totul se întoarce înzecit" și se poate continua...

Și uite așa din vorbă-n vorbă am răstălmăcit vreo nouă!

Nerespectarea legii echilibrului și armoniei atrage conflictele dintre oameni la toate nivelele, de la familie până la națiuni.

Acest echilibru este fundamental în practicarea tuturor căilor spre sănătate și viață liniștită în pace cu Sinele și cu ceilalți

M-aș bucura nespus dacă mi-ați ”arunca câteva vorbe” să le răstălmăcesc...îmi place la nebunie!

Pentru a primi răspuns este necesar să te întrebi

      Momentul întrebărilor vine cu întrebările lui, dat fiind că este vorba de timp cea mai firească mi se pare a fi, când?
       Până la un moment  al vieții eram convinsă că, doar de la o vârstă oamenii încep să-și pună întrebări despre ei, despre viață sau realiatatea în care trăiesc.
Mi-am schimbat însă gândirea, observând evoluția unui copil.
       Primul moment al întrebărilor apare la vârsta așa numită a lui ”de ce”, când copilul vrea să cunoască lumea care îl înconjoară. 
Urmează apoi vârsta apreciată la 6,7 ani când copilul începe să prelucreze cu mintea lui cunoștințele primite, obținând astfel răspunsurile la”de ce” ajutat și de propria-i experiență.
Este ușor de înțeles câtă importanță are acuratețea răspunsurilor pe care părinții le dau copiilor la întrebarea- de ce?
       Copiilor trebuie răspuns la întrebări ca unui om mare, chiar dacă nu vor înțelege în acel moment, ei înregistrează totul și își vor aminti la momentul potrivit tot ce le-am răspuns.
Prin analogie putem asemăna mintea copilului, și nu numai, cu un program de computer din care rezultatele prelucării depind de datele introduse.
       Vârsta conștientizării la copii este semn că simțurile și creierul au ajuns la stadiul de dezvoltare care face posibilă efectuarea ei.
Destul de des afirmăm despre un copil ,, ce minte are copilul acesta”, cu alte cuvinte cât de conștient este.
Dar deocamdată este vorba de conștientizarea realității înconjurătoare percepută cu cele cinci simțuri cu care ne-a înzestrat natura.
       Mi-am pus de multe ori întrebarea -oare ce vrea să ne transmită expresia biblică
”va veni o zi când cei din urmă vor fi cei dintâi”?
Desigur că mi-am creat diverse scenarii de apoclipsă, dispariția civilizației dintr-o cauză oarecare, iar lumea mai puțin civilizată, sau deloc, să-i ia locul și alte scenarii de acest fel. 
       Amintindu-mi de legea evoluției care este continuă și are o singură direcție, m-am întrebat - oare clasificarea în ”cei din urmă și cei dintâi” nu se referă la evoluția spirituală?
Intuiesc că da, și că este vorba despre copii pentru că, ultima generație a fost și va fi din punct de vedere evolutiv, cea dintâi. Ei vor fi cei dintâi cei mai pregătiți pentru un nou început în presupusul unui sfârșit de civilizație. 
       Poate că dumneavoastră gândiți altfel, este firesc să fie așa pentru că suntem diferiți și unici, motiv pentru care  percepem viața și realitatea înconjurătoare diferit și personal.  
       Momentul întrebărilor este un moment de conștientizare, de trezire a dorinței de cunoaștere, de evoluție.
Conștientizăm că avem nevoie de cunoaștere pentru a găsi răspunsuri la întrebările care ne frământă.
Dorim să cunoaștem cauza evenimentelor pe care le trăim, legile după care au loc. Poate vă întrebați de ce?...pentru a evita suferințele provocate de nerespectarea lor.
Cunoscându-le le putem folosi în favoarea noastră, a sănătății fizice, mentale și emoționale.
       Cine nu are dorința de a cunoaște nu va putea conștientiza o mare parte din realitatea în care trăiește, el va rămâne la a se manifesta la comenzile subcoștientului a instinctelor.
După cum știm totul este mișcare și schimbare continuă, viața a evoluat și a confirmat că momentul întrebărilor profunde apare la orice vârstă.
       Așadar stați de vorbă cu voi înșivă și întrebați-vă pentru a afla...de ce?

Supărarea este o încălcare a legii universului uman

      Supărarea este una dintre cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care  determină diferite neplăceri în viață, atât a celui pe care te superi, cât și în propria ta viață.

    Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc. se întoarce la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic.

   Aceasta este explicația ca nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei.

   Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim.

   Orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului care-l emană.

Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru .

   Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

Neînțelegerile într-o relație de cuplu vin din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt.

Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situații.

Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îți provoci satisfacții pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic.

Ori de cate ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relațiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară.

Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură.

O agresivitate subconștientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună..

Dependenţa naşte agresivitatea, iar agresivitatea produce boala.

Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.

Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora.

Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri și nici justificări.

Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimentele acestea acasă.

Ieşiţi în stradă cu deosebire în locurile înverzite şi plimbaţi-vă.

Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic.

Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă (de ce nu ?).

Schimbați ceva, de câte ori nu am simțit instinctiv să o facem fără să conștientizăm cauza , și apoi am avut un sentiment bun ?!

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plângeţi agresiunea apărută se distruge.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea.

Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii. Încercați sa identificați cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfacții prin însăși existenta ei în viata dvs.

Nu căutați neapărat satisfacții materiale. Nu căutați plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Această dorinţă aduce ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica acest tip de pretenții cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Când cineva vă " jigneşte" nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această "jignire"este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi ca pe un mijloc de indreptare, de conștientizare , urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiască prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte .

Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiați, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.

Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă.

Roagă-te în permanenţă ca toți cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată.

Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug. Cum dăruieşti aşa primeşti!

Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. 

Ar trebui să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.

În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit.

Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el..

Dependenţa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru.

Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră.

Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.

O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme.

De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut și sub numele de Principiul acțiunii și reacțiunii) conform căruia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.

DE ACEEA, STRĂDUINȚA DE A IERTA DUȘMĂNII ȘI DE A ÎNDREPTA SPRE EI NUMAI GÂNDURI DE PACE ȘI IUBIRE CONSTITUIE UN ACT PROTECTOR PENTRU NOI !

Așadar suntem ceea ce suntem ca rezultat a tot ceea ce am gândit!